Agii Theodori / din nou prea cald / beri / 2 poze
…
Din pacate in fotografii nu se poate reda in mod real VITEZA cu care merg WRC-urile pe traseu (vezi foto 1). De departe este impresionant, pur si simplu nu-ti mai vine sa te uiti la masinile de N, care vin dupa…
Partea a doua
…
…
…
…
…
Sorry pt lipsa pozelor cu Hefe si cu Razvan, nu e cu intentie, dar de unde am stat, n-am prins nimica cu ei.
Mi-a placut intotdeauna COMA, dar ce-mi place cel mai mult acum la ei, e ca sunt foarte activi. Nu stiu daca au trecut cateva luni de la ultimul lor concert aici si iata-i din nou. Anyway, ori de cate ori vor fi prin preajma si voi putea sa ma duc, o voi face pentru ca merita! Respect!
…
…
…
…
…
…
End of part one!
P.S.
Nota catre mine: “nu te mai du la concerte cu d50-ul si nu uita sa-ti iei si-un wide in geanta”
Acuma in weekend s-a desfasurat raliul din titlu…Am profitat de faptul ca am trecut prin zona saptamana trecuta si am intrat pe drumul dintre Hunedoara si Hateg ,pe care o sa se desfasoare 2 probe speciale (nu mai fusesem pe el) si am tras si cateva cadre….
…
…
…
…
…
Ah, de raliu era vorba…Nu mi-am propus sa rup gura targului cu cadrele mele (mi s-o cam aplecat de la panninguri), asa ca am zis sa incerc sa trag cadre corecte, colorate, cu sponsorii in clar si printre bucatele sa savurez si eu raliul
Dan Gartofan pe PS2 (Cincis)
…
Szabo Csergo pe PS3 Toplita (sau Cincisul pe intoarcere) in celebrul ac de par de la sosire
…
Dani Ungur taind un viraj si trecand drept prin cioburile de pe margine in PS13 (Silvas)
…
Pe aceeasi speciala si in acelasi viraj, Thomas Abraham dupa ce in prealabil a iesit un pic la cosit de iarba…
…
Jean Tatu pe Superspeciala (15) din Hunedoara
…
Ce-am mai vazut pe la raliu:
- cea mai “fiabila” masina din campionat ajutandu-l pe Stanoiev sa termine superspeciala de la Deva cu “cel mai bun” timp. C-o masina similara, Alex Filip se afla, daca am numarat bine, la al optulea abandon consecutiv
…
-Niste oameni de ordine care de multe ori semanau izbitor cu Garcea (Nu e cazul domnului aci de fata…)
…
-niste catelusi cu lemn la gat de mi-ai adus aminte de episodul asta! Brr…
…
-tot un catel de asta data fan de raliuri, care s-a gasit sa treaca prin celula (prietenii stiu cat le plac arbitrilor intamplarile astea)
…
-si de ce nu, niste fani devotati, care si-au dorit sa aiba si ei o frantura din masina idolului lor
…
Una peste alta, o experienta foarte agreabila, Raliul Hunedoarei editia 2008! (mai multe poze cu masini pt cine-i fan, pe rally.ro si exclusive-photo.ro)
Suc de portocale PROFI
Client: Profi Rom Food
Concept, post-procesare, etc: Mindfield.
Pentru cei interesati, iata cum am realizat-o: Am asezat portocalele si cutia de suc, pe o sticla mata, in loc de masa de fotografiat produse! In spatele sticlei am asezat primul blitz intr-un softbox, pentru a-mi da reflexia produselor pe sticla. Al doilea blitz a fost asezat un pic in stanga si deasupra (cam la un unghi de 45°). Pentru ca mi s-a parut ca lumina nu era suficient de difuzata de softbox, intre softbox si produse am interpus si o blenda alba. Partea dreapta a imaginii (cutia de suc) a fost iluminata de un al treilea softbox, pozitionat in lateral dreapta. Portocala din stanga si dopul au fost iluminate cu un al patrulea blitz care dadea intr-o umbrela alba. Ultima lumina a fost un blitz SB800, pus in mod SU-4 (aka slave) si asezat sub sticla, pentru a asigura iluminarea de dedesubt (personal imi place mult cum se vede in imaginea fara textul suprapus si reflexia portocalelor si in acelasi timp, baza lor luminata). Acuma, la fructele propriu-zise. Evident capacul dozei de suc, a fost decupat si infipt in portocala, iar locul de imbinare clonat in PS. Portocala stoarsa a fost tinuta in mana, iar la postprocesare s-a sters mana…Aparatul a stat pe trepied tot timpul, iar pentru a preveni riscul de a-l misca, cadrele au fost trase prin declansare prin cablu. Din cauza pozitiei fata de softbox-ul din spate, suprafata celor doua portocale taiate, aparea mai expusa comparativ cu restul. Pentru a remedia acest inconvenient, am mai expus o data corect pentru cele acele doua jumatati de portocala, iar din imaginea in cauza am folosit doar acele suprafete, care le-am suprapus la locul cuvenit, in imaginea initiala.
…
Odata cu acest post, inaugurez o noua categorie pe blog, cea de COMERCIAL, in care din cand in cand am sa mai pun din lucrarile de gen pe care le fac si cateva cuvinte despre cum au fost realizate, poate cineva le gaseste utile sau din contra, exemplu de asa nu…
_______
Asadar azi: Mazare verde PROFI
Client: Profi Rom Food
Concept, post-procesare, etc: Mindfield.
Imaginea e realizata cu 2 blitz-uri 420W/s introduse in 2 stripuri (softbox-uri 120/30cm) asezate in stanga si dreapta cadrului, plus blenda in fata si usor lateral stanga. Suportul negru pe care sta mazarea, este o sticla gri. Un amanunt distractiv legat de realizarea acestei imagini, a fost faptul ca din cauza unghiului foarte ascutit din care e luata, desi imaginea apare in cadru 3/2, in realitate era foarte lunga, “smiley-ul” din mazare, avand mai bine de jumatate de metru lungime.
…
…
Pofta buna!
“I leave all of the grey behind.
I see clear, I know that I’ll find.
~
You claim that you are innocent,
but tell me who ain’t.
You think that you’re going to be saved.
There’s no such thing as a saint.
~
I’ve come to the conclusion - yes, I know.
That between black and white, there is no room for two.
The scale might be wide, but there is no need to be blind.
Cause between black and white, there is no room for two”
…
…
Cică găsesc în cutia poştală un anunţ prin care aflu c-am de ridicat un colet. Ştiam ce e, un amarât de cordon de curent pt blitz (arată exact ca un cordon de curent pt. computer, dar e mai lung), pe care cineva a uitat să mi-l trimită….Am încercat să fac orice să evit sa am de-a face cu dinozaurele de acolo, da` n-am avut noroc. Respectivul mi-a dat pe mess, “îmi pare rău, n-am putut face altfel, ţi l-am trimis cu poşta…”
Gandindu-ma la ele, automat mi-au venit in cap versurile lu` Parazitii “intr-o ţară de căcat, totu-i pă dos”.
Stiam c-o sa fie greu, daca nu imposibil să scot pacheţelul, intrucât adresa din buletin e alta. In mintea colţuroasă a cuiva din conducerea sinistrei instituţii, e imposibil de compilat că cineva poate avea mai multe domicilii (oare cum i-ar fi stat lu` dom`Năstase, când umbla vorba prin târg de cele 4 case ale domniei sale, să fie nevoit să aibe câte-un buletin pentru fiecare din domicilii) sau mai simplu chiar, că cuiva ii poate da prin cap sa trimita un pachet pe care destinatarul să-l primească in alta parte decât la adresa de domiciliu…
Deci zic, inevitabilul s-a întamplat (adresa din buletin şi cu adresa destinatarului nu corespund), hai să vedem ce se poate face. Caut prin hârtii p-acasa şi zic să mă duc blindat, c-o oferta de nerefuzat de documente care atestă că destinatarul de pe colet şi persoana din buletin sunt una şi aceeaşi persoană, ca să nu fie probleme. Asadar, iau contractul de cumparare al apartamentului (continand evident datele mele de identificare), semnat de notar, o hartie stampilată de la primarie (conţinând din nou datele mele de identificare), d-aia de vine şi-ţi zice valoarea impozitului pe apartament şi piesa de rezistentă zic eu, un extendo de la Cartea Funciara (pt cine nu ştie e lista tuturor proprietarilor pentru o anume inregistrare, de la inceputuri si până în prezent) şi mă duc să iau cablul.
“Ne pare rău, dar nu putem să vă dăm coletul!”
“Da` de ce?” zic eu.
“Nu aveţi actele necesare care să dovedească că dumneavoastră sunteţi destinatarul!”
Mă blochez preţ de 0,013secunde şi când îmi revin o-intreb: “Da` şi cam ce acte îmi trebe?”
“Adeverinţă de la administratoarea blocului cum că dvs sunteţi proprietarul. Fără ea, nu vă pot da pachetul.”
“Deci numai un pic să mă prind şi eu cum stă treaba. Dumneavoastră nu acceptaţi hartiile de la trei instituţii ca fiind bune, dar acceptaţi in schimb o hartie de mână dată de-o babă administratoare”
“Ce nu înţelegeţi? Aşa am primit o circulară, aşa fac!”
“Sigur n-a venit intr-un plic rotund?”…răspund ca-n banc.
“Domnu` gata nu mai stau de vorbă cu dumneavoastră. Nu vă convin regulile noastre, mergeţi si depuneţi o reclamaţie”.
“Perfect, aşa fac, dar unde?”
“La ghişeul 7!”
Mă duc să caut ghişeul de reclamaţii şi dau peste o doamna mai umană totuşi.
“Nu vă supăraţi, caut ghişeul de reclamaţii!”
“E ăsta de lângă mine, da` aţi ajuns târziu, acuma nu mai au program. Tre` să veniţi mâine dimineaţa ca să faceţi o cerere.”
“Fain, afară-i deschis, da` înăuntru-i închis. Vi se pare normal?”
Zambeşte “Nu eu fac programul”
“Nu văd nici un orar, nu-mi ziceţi că tre` să vin la ora 7″
“Ba da, da`de unde stiţi?”
“Păi ghişeul 7…ora 7, am zis şi eu aşa ca rima”
“Aţi nimerit, veniţi dimineaţa şi vorbiti cu colega mea, că eu ma ocup de altceva aici”
“Mda, probabil d-aia sunteţi mai amabilă”
…..
Îl anunţ pe această cale pe expeditor, că o să primească un retur. Sfatul meu e să i-l facă guler lu` madama aia de i-l dă. Mai sunt urâcioase şi madamele de pe la curent, administraţia financiară sau de pe la primărie, da` asemenea scârbe ca la poştă nu mai intalniţi niciunde…ce bine că există şi curieri. Mai fac ei una alta, da` barem au minim de raţiune…
