Poate ar trebui infiintata o sectie speciala la politie: aceea a Glumelor si un minister special care sa verifice si sa promoveze glumele bune…In momentul in care te duci sa-ti faci buletin, o comisie sa te investigheze si sa-ti dea verdictul: “Atentie poate avea reactii adverse la glume, de orice fel. A se lasa in pace!”, pe care sa te oblige sa-l porti la vedere, cand iesi in lume. O gluma buna, e o gluma buna indiferent si independent de ce-i in jur, in timp ce, evident una proasta, e proasta, indiferent ce i-ai face si cum ai ambala-o.
Cum te comporti insa cand ti se face o gluma de bun simt? Poti fi cocalar si avea o atitudine din asta de zmeu de cartier si sa zici “bei io, io auzi, ala de-mi beau sange din vena si care am 120kg la mine`n cartier sau o suta`n rest, te prind si te sparg” sau cu varianta in care vitejia e data de echipa “sa moara cici, io si cu baietii mei, te spargem”, varianta grandoman comparativa fara acoperire “bhey, sunteti niste rahati, io-s briliant/miez(variante)” sau poti avea o atitudine normala, in care evaluezi situatia si-ti pui problema, “ma ataca pe mine de-a dracu`, “se ia de mama sau de nevasta-mea?”, “vrea sa ma faca de cacao” sau e o situatie comica in care efectiv se rade de ceva si daca n-ai fi tu implicat, tu ai fi ala care rade cu vocea cea mai tare?
Undeva, prin tranzitie s-a cam pierdut pe drum ceva. Toata lumea se cearta cu toata lumea din orice, n-am mai auzit un banc bun de ani de zile, iar orice gluma cat de nevinovata e interpretata de flacaul manelist si cu psihic infantil dezvoltat de tampeniile ascultate la “club” si cartile “citite” la televizor sau din referatele de-a gata de pe internet, ca atac premeditat la persoana sa. Cred ca singurul lucru de care mi-e dor din vremurile alea, cand ni se lua curentu` si faceam ore la lumina luminarii sau mestecam la o guma trei zile, e umorul…
…

…
(Titlul acestui post l-am gasit intr-o semnatura a cuiva de pe un forum si a fost “instant love”)…